Centrul Național Anticorupție anunță că efectuează percheziții într-un caz de corupție. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi.
“Efectuăm percheziții într-un dosar de corupție. Revenim cu detalii pe parcursul operațiunii”, a declarat Starinschi.
Autoritățile mai anunță că activitatea aeroportului nu a fost perturbată în urma descinderilor.
Sursa: Alerta.md
Cei mai mulți cetățeni au o opinie pozitivă despre Mitropolia Moldovei – 74%, despre autoritățile locale – 73% și despre ambasadele acreditate în Republica Moldova – 61% – arată sondajul publicat de Institutul Republican Internațional – IRI Moldova, informează Alerta.md.
Potrivit cercetării, Președinția se află pe locul 14 la acest capitol – cu 38%, Guvernul – pe 16, cu 35%, iar Parlamentul – pe 17, cu 32%.
Pe locul 18 se află partidele politice, cu 27%.
Deputatul PAS Veronica Briceag a fost surprinsă că și-a parcat mașina practic pe trecerea de pietoni, lângă o policlinică. Activistul Mihail Bagas a publicat imagini video, în care se vede cum deputata partidului de la guvernare discută cu un polițist.
”Vă propun o ghicitoare. Un deputat a chemat poliția pentru că cineva și-a parcat mașina practic pe trecerea de pietoni sau un deputat și-a parcat mașina și acum îl presează pe sectorist?”, a scris Bagas pe Facebook în mesajul care însoțește imaginile video.
Presa a scris că parlamentara a scăpat doar cu atenționare, fără să fie amendată, iar polițistul a rugat-o să-și mute mașina.
În comentarii la postarea lui Bagas, Veronica Briceag a menționat că intenționează să facă un demers către Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) ca să mute semnul rutier care interzice oprirea să fie strămutat.
”Mă bucur mult că mediatizați problema, astfel demersul meu făcut către INSP va avea impact mai rapid. Mămicile cu bebelușii în brațe și bătrâneii bolnavi care vin la policlinică trebuie să se poată opri anume în preajmă, iar semnul să fie plasat un pic mai vale pentru a nu crea incomoditați”, a precizat deputata.
Din imagini se vede, însă, că Briceag a parcat foarte strâns de trecerea de pietoni, în timp ce Regulamentul circulației rutiere interzice parcarea pe trecerile pentru pietoni şi la o distanţă mai mică de 5 m înainte de acestea.
Maia Sandu a mers astăzi în autonomia găgăuză, unde a fost dat startul lucrărilor de construcție a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV pe direcția Vulcănești – Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României. Linia electrică pornește din Congaz, va traversa 8 raioane, pe o distanță de 158 de km, iar finalizarea lucrărilor este planificată pentru 2025.
„Este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace, care reprezintă un punct de cotitură între două etape – o Moldovă vulnerabilă în fața celor care pot închide gazul sau lumina după propriul plac și o Moldovă independentă și liberă să aleagă de unde cumpără energie electrică, la cel mai bun preț și fără presiunea șantajului politic din afară,” a declarat Maia Sandu.
În același timp, câteva sute de oameni s-au adunat de-a lungul traseului spre Congaz. Oamenii spuneau că protestează față de politicile PAS și ale Maiei Sandu, ”de subminare permanentă a statutului juridic al Găgăuziei”. Șefa statului a refuzat să discute cu ei, pe motiv că ar fi reprezentat o grupare criminală.
„Eu sunt deschisă să discut cu toți cetățenii care vin la discuții cu agenda proprie. Ce am văzut astăzi și am văzut și în alte zile, sunt cetățeni aduși contra bani, nu cu agenda lor proprie, dar cu agenda unor grupări criminale. Prevedeam acest lucru, dar, în același timp, știm că aici, în autonomie, locuiesc mulți oameni care își doresc ca Republica Moldova să trăiască în pace, să se dezvolte și comunitățile noastre să arate mult mai bine. Iată pentru acești cetățeni noi continuăm să lucrăm și vom fi întotdeauna deschiși să discutăm”, a declarat Maia Sandu pentru presă.
Terenul fostului Stadion Republican, lăsat în paragină de aproximativ 17 ani, va fi vândut Statelor Unite ale Americii pentru construcția noului sediu al ambasadei acestei țări. Guvernul a inițiat procesul de negociere a documentului și se estimează că prețul de vânzare al terenului cu suprafața de 5,2 ha va fi de circa 15 milioane de Euro, însă toate datele finale vor fi făcute publice după ce echipa de negociatori va încheia toate procesele, se arată într-un comunicat al Executivului.
Guvernul mai precizează că banii din vânzarea terenului vor fi alocați pentru câteva proiecte importante:
• crearea Centrului de Cultură și Artă contemporană „Universul”;
• reparația școlilor sportive din toată țara;
• realizarea studiului de fezabilitate și proiectarea viitorului Stadion Național.
Vânzarea se va face la un preț corect și vine cu câteva condiții obligatorii: păstrarea porților ca obiect arhitectural de valoare, crearea unei zone verzi pe acel teren și respectarea unor restricții de înălțime.
Până la 10 aprilie, proiectul urmează a fi avizat de ministere și de Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană. Ulterior, vor începe negocierile care vor stabili exact textul noului acord, inclusiv suma finală a tranzacției, înălțimea construcției și banii care vor fi asigurați de partea americană pentru răscumpărarea clădirilor de la proprietarii privați.
În comunicat se mai arată că ”Ambasada SUA va investi cel puțin 250 de milioane de dolari în acest proiect, care va oferi un plus de valoare centrului urban al Chișinăului”.
De menționat că, în timpul prezentării raportului Guvernului în Parlament, acum două săptămâni, premierul Dorin Recean a negat că ar exista vreun acord de vânzare a terenului fostului Stadion Republican.
Întrebat de către deputata Reghina Apostolova, de la fostul Partid Șor, dacă terenul a fost evaluat și care este prețul lui, Recean a infirmat vehement că există un asemenea document.
„Nu există o „sdelkă”. Nu există un astfel de document, este un subiect fals, introdus în agenda de astăzi”, a răspuns atunci Recean.
Maria Giuliana Civinini, unul dintre cei trei membri internaționali ai Comisiei Vetting, a notificat Președintele Parlamentului, Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități și Președintele Comisiei Vetting despre intenția sa de a demisiona. Potrivit unui comunicat al Comisiei Vetting, Maria Giuliana Civinini îsi va sista activitatea din 15 mai 2024. Nu au fost anunțate motivele deciziei.
În același timp, președintele comisiei nominalizate, Herman von Hebel, vizat într-o investigație jurnalistică, precum că ar fi adus prejudicii de milioane de euro în timp ce activa la Curtea Penală Internațională, a declarat că nu intenționează să-și dea demisia.
El a calificat investigația de presă ”nu ca pe un atac la persoana sa, dar ca pe un atac la munca totală, făcută de Comisia Pre-Vetting”.
Declarația lui Herman von Hebel a fost comentată de către fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
”Scandalul iscat de o anchetă jurnalistică, care-l vizează pe președintele Comisiei de Evaluare Extraordinară, Herman von Hebel, nu se referă la integritate, ci la credibilitate. Este limpede că eșecurile sale manageriale din cariera sa în Olanda nu denotă lipsa de integritate, ci mai degrabă vorbesc despre profesionalismul domniei sale”, a scris Tănase pe Facebook.
Expertul moldovean insistă că, indiferent de aceste detalii, succesul reformelor din justiție este în cea mai mare parte bazat pe percepții și nu pe realități.
”Percepția publică asupra procedurii de evaluare extraordinară (cunoscută sub numele de vetting) este una extrem de controversată. După câteva situații delicate, când pentru unele persoane apropiate puterii “filtele vetingului” au devenit mai transparente decât sticla de Murano, în timp ce alții erau invitați să aducă mostre de ADN-ul cailor care au arat ogorul bunicilor pe timpul lui Brejnev, orice turbulență nu poate decât să compromită și mai tare credibilitatea acestui proces. În astfel de circumstanțe, zâmbetul disprețuitor al domnului von Hebel în fața unei întrebări firești, dacă va demisiona sau nu, nu face decât să submineze și mai mult credibilitatea atât a procedurii de evaluare extraordinară, cât și a actualei puteri politice”, a mai scris Alexandru Tănase.
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a fost revocat din funcție printr-un decret semnat astăzi de către președintele țării vecine, Volodimir Zelenski.
În decret nu se precizează motivul revocării, dar Ministerul de Externe de la Kiev a anunțat că decizia are la bază expirarea mandatului diplomatului.
Șevcenko a fost numit în funcție în decembrie 2019 și a fost, până atunci, consilier politic la Ambasada Ucrainei în R. Moldova.
Deși oficial nu a fost anunțat cine va fi reprezentantul oficial al Ucrainei în țara noastră, deputatul Radei Supreme de la Kiev, Alexei Goncearenko, a dat numele succesorului posibil. Potrivit lui, ar fi vorba despre fostul secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, revocat recent din funcție.
„Danilov pleacă în Moldova. Ambasador”, a scris Goncearenko pe canalul său de Telegram.
În ultimii doi ani, Republica Moldova a plătit cu 20 de miliarde de lei mai mult la procurarea gazelor naturale, iar autoritățile statului au pus acești bani pe seama contextului internațional nefavorabil, invocând scumpirea resurselor energetice. Constatările au fost făcute de către expertul economic Veaceslav Ioniță în podcastul„Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Expertul pune, însă, la îndoială că toată suma poate fi justificată prin context internațional și se întreabă dacă ”o parte din aceștia bani să fi fost risipiți din cauza managementului defectuos, dacă nu și rău intenționat”.
„Din 2010 și până în 2020, Republica Moldova a plătit pentru gazele naturale procurate aproape de prețul european. Din 2021 a început să plătească mai mult. Și europenii au avut această situație din cauza contextului regional. Însă, în 2024 prețul plătit de către Republica Moldova este aproape dublu față de media europeană. În Europa continuă să scadă, scade și în Republica Moldova, dar nu la fel ca în Europa. De ce? Tot ni se spune că am avut volume pe care a trebuit să le consumăm, dar nu este un argument potrivit”, afirmă Ioniță.
Acesta aduce propriile argumente, din care rezultă că în Republica Moldova sunt două prețuri la procurarea gazelor naturale – prețul de import/achiziție pe care îl face compania de stat Energocom, și prețul de achiziție pe care îl face MoldovaGaz și care este inclus în tarif. Potrivit expertului, din ianuarie 2023 și până în februarie 2024, prețul gazului livrat de Energocom la MoldovaGaz a fost mai mare decât media europeană, deși prima a procurat gazul aproape la prețul mediu european. De exemplu, în iunie 2023, prețul mediu european de procurare al gazelor a fost de 366 de dolari pentru o mie de metri cubi. Energocom a cumpărat cu 391 de dolari și la vândut la MoldovaGaz cu 568 de dolari. O atare situație a fost atestată până în luna octombrie, 2023.
”Totodată, Energocom, în perioada iunie-octombrie, 2023, a procurat 600 de milioane de metri cubi de gaze naturale, cu 240 de milioane de dolari. Ceea ce este straniu, este prețul plătit de către MoldovaGaz către Energocom, de 365 de milioane de dolari. O diferență de 125 de milioane de dolari. Ceea ce trebuie să investigheze procurorii este ce firme au vândut gaz în 2023 și care au fost firmele care au vândut în 2022. Câte firme au participat în 2022 la licitație și câte în 2023. Din cele care au participat în 2023, câte au câștigat concursul”, a spus Ioniță.
În continuare, expertul se întreabă cât de legală decizia Comisiei pentru situații excepționale, de la sfârșitul lunii decembrie 2023, prin care MoldovaGaz a fost obligată să cumpere până în aprilie gaze la prețul de 550 de euro pentru o mie de metri cubi, indiferent de prețul european. Asta deși starea de urgență a expirat la 31 decembrie.
Expertul mai spune că Republica Moldova, din nefericire, continuă să aibă unul dintre cele mai înalte tarife la gazele naturale din estul Europei. Potrivit datelor Household Energy Price Index for Europe (februarie 2024): Republica Moldova a achitat în februarie 2024 un tarif mediu de 17,20 de lei pentru un metru cub de gaze naturale; iar din 24 februarie – 14,46 de lei; Bulgaria – 16,42 de lei; Polonia – 15,50 de lei; România – 12,66 de lei; Slovacia – 12,58 de lei; Croația – 9,41; Serbia – 9,37; Ungaria – 5,43; iar Ucraina – 3,96.
Legislatorii din partea partidului Șor, interzis prin lege, vor contesta rezultatul alegerilor locale generale din noiembrie 2023. Anunțul a fost făcut de către deputatul Marina Tauber, după ce Curtea Constituțională a decis că interzicerea de a candida membrilor partidului Șor contravine Legii Supreme.
”Imediat după publicarea hotărârii motivate a Înaltei Curți, demarăm procedurile juridice pentru a contesta rezultatele alegerilor locale din anul 2023. Vom solicita anularea rezultatelor și organizarea noilor alegeri locale cu participarea tuturor candidaților posibili, în condiții egale și democratice”, a declarat Marina Tauber.
Marți, 26 octombrie, Curtea Constituțională a anulat prevederea legală care interzicea membrilor partidului Șor, scos în afara legii, să participe la alegeri.
Mai exact, au fost anulate amendamentele la Codul Electoral, operate de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate în data de 4 octombrie 2023, care interziceau persoanelor care ”dețineau cal calitatea de membru al organului executiv sau care ocupau funcții elective din partea partidului respective” să participe la alegeri.
Acest amendament a fost introdus de urgență, după ce Înalta Curte a declarat neconstituționale, cu o zi mai devreme, prevederile unei legi restrictive față de membrii partidului Șor, după ce formațiunea a fost declarată neconstituțională.
Buletinele de identitate ale cetățenilor moldoveni vor fi înlocuite cu cărți de identitate, care vor fi obligatorii pentru cetățeni moldoveni de la vârsta de 14 ani. Totodată, vor fi introduse și cărți de rezidență pentru străini, care vor înlocui permisele de ședere. Documentul a fost aprobat în lectură finală de Parlament în ședința de joi, 28 martie și va fi aplicat din martie 2025.
Potrivit noii legi, cartea de identitate va putea fi folosită și pentru călătorii internaționale, în locul pașaportului, iar aria țărilor de destinație va fi extinsă. În prezent, moldovenii pot intra cu buletinul de identitate doar în Turcia și Ucraina.
Cartea de identitate va conține informații în limbile română și engleză, iar datele despre domiciliul sau reședința titularului nu se vor mai regăsi în ea.
Agenția Servicii Publice, care va elibera noile acte de identitate, afirmă că noile documente, care conțin elemente de securitate sporită și un modul de stocare electronică a datelor, inclusiv semnătura electronică, va permite deținătorilor un acces mai ușor la serviciile de e-guvernare și e-business.
